GoodMorning.RO

Pentru debutanti, dar si pentru autorii care înca nu au fost publicati de o editura de prestigiu, depunerea unui manuscris, forma  în care se face propunerea, relatia cu redactorul, sunt mici necunoscute. Când “ritualul” este  îndeplinit corect, cartea depusă are sanse să vadă lumina tiparului. Atunci când sunt  încălcate cele mai elementare reguli, manuscrisul o să fie refuzat fără ca să fie măcar citit. Relatia editor-autor este de natură culturală, dar si comercială. Autorul are ceva de spus, iar editorul,  în calitate de cititor avizat, apreciază si, eventual,  îndrumă autorul pentru ca mesajul să ajungă  în cea mai potrivită formă la cititor.
Pentru ca autorul să fie recompensat pentru eforturile sale, dar si pentru ca editorul să poată publica  în timp alte cărti, cartea, devenită marfă, trebuie să se vândă.
Încă din primul moment al relatiei autor-editor trebuie negociate ambele aspecte, cel cultural si cel comercial.
Din punct de vedere cultural, autorul trebuie să se adreseze unei edituri care publică lucrări  în genul celei pe care a scris-o el, pentru a  întâlni acolo un redactor de carte care să fie un cititor avizat  în domeniu, pentru a beneficia si de promovarea făcută de editor, direct sau indirect, unui gen literar, unei colectii.
Din punct de vedere comercial, autorul trebuie să semnaleze editorului potentialul cititor căruia i se adresează cartea. Si să nu se amăgească pe el, sau pe editor, asupra acestui punct!
Editorul va aprecia lucrarea din punct de vedere cultural. Oricât ar părea de ciudat autorilor aflati la  început de drum, editorul nu este un simplu intermediar  între autor si tipograf, el  îsi  împlineste intentiile culturale prin structurarea unui plan editorial menit “să spună ceva”.
Pentru ca lectura să nu fie o corvoadă pentru editor, să nu fie afectată de stresul unui format nepotrivit, aflati din timp care sunt normele pe care le impune fiecare editură.
Nu uitati nici o clipă că editorul care pare să vă pună mereu bete  în roate este principalul dumneavoastră avocat  în fata departamentului de marketing si vânzări al editurii cu pricina. Este posibil ca editorul să fie  în  întregime de partea dumneavoastră  în plan cultural, dar să realizeze că nu poate  învinge retinerile colegilor din celelalte departamente.
Dacă sunteti sigur că editorul va câstiga bani si/sau prestigiu prin publicarea cărtii, mergeti mai departe!
Câteva sfaturi ca de la om la om…
“Menirea unei edituri este aceea de a pierde manuscrisele” (citat imperfect din Umberto Eco), asa că nu depuneti NICIODATĂ unicul exemplar al manuscrisului. Fără voia redactorului, chiar dacă a fost citit si are un referat de lectură pozitiv, manuscrisul se poate pierde, rătăci,  îngropa sub alte hârtoage…
Aflati din prima zi  în cât timp veti primi un răspuns si nu reveniti cu  întrebări despre soarta propunerii făcute  înainte de termenul stabilit. Dacă timp de o săptămână sunteti “plimbat”, nu vi se răspunde la telefon, primiti răspunsuri evazive, renuntati. Insistentele pot sa afecteze o relatie ulterioara, bazată pe un titlu mai potrivit pentru editura cu pricina.
Manuscrisul a fost acceptat si negociati primul contract din viata dumneavoastră? Nu exagerati cu pretentiile, editorul se poate răzgândi brusc.
Dar nu trebuie să mergeti nici  în pierdere! Puteti obtine mai mult mergând la risc umăr la umăr cu editorul, adică acceptând să primiti un procent (cât mai mare!) din valoarea exemplarelor vândute, nu o sumă  înainte de publicare. Dacă aveti succes, câstigati si dumneavoastră, si editura. Dacă nu sunteti  înteles de cititori, pierderile editurii sunt mai mici si nu regretă foarte tare  întâlnirea cu dumneavoastră.